Delicii de online

Îndrăznește să creezi mai mult cu Snapseed

Ce ar fi omul fără pasiune?

Cele care uneori ne trezesc dimineața și ne creează așteptări de la acea zi, săptămână sau perioadă mai mare din an. Cele care indiferent de diverse obstacole care ne ies în cale, fie ele personale, materiale, umane sau emoționale, ne oferă puterea să mergem mai departe, să credem în noi și să muncim asiduu fără a ține cont câte ore are ziua.

Despre fotografie am vorbit și voi mai vorbi. E o pasiune pe care o am de ceva ani și de care nu am reușit să mă satur ci din contra: urmăresc să o dezvolt atât prin investiții finaciare precum ar fi echipamentul, timpul acordat și căutarea continuă. Mereu îmi doresc să surpind momentul și să-l împărtșesc cu alții. Când vine vorba despre acea împărtășire mă implic atât prin editare cât și prin textul care însoțește fotografia.

Împărtășirea unei fotografii devine mult mai ușoară, mai purtoare de emoție și de un mesaj corespunzător atunci când mă implic în ”viața” ei. De o bună perioadă de timp această implicare are loc cu ajutorul Snapseed, o aplicație pentru editarea fotografiilor, deținută în prezent de Google, disponibilă atât pentru iOS cât și pentru Android.

Ne-am cunoscut prin intermediul unui prieten foarte bun care îmi cunoștea ardoarea pentru fotografie, însă deseori observa că nu-mi duceam treaba până la capăt din perspectiva detaliilor: structură suficientă, un pic de rotație, mai mult contrast, HDR neexagerat și multe altele. Detalii mici care veneau să maximizeze ideea fiecărei fotografii pe care decideam să o postez.

De atunci, ofer maximă atenție la detaliile din fiecare poză. Ca un mic photoshop, aplicația îmi permite să scot ce e mai bun din fiecare fotografie. Dacă în cazul aplicației VSCO, care este una dintre preferatele mele exagerez asumat de filtre ca pachet deja creat, mai multe având ocazia să cunoașteți aici, în cazul acestei aplicații ma joc cu anumiți parametri tehnici, focusându-mă mai mult de creșterea calității pozei și a detaliilor din ea, ca într-un final să obțin un rezultat pe măsură.

Întotodeauna trec fiecare fotogrfie prin parametri precum: luminozitate, constrast, saturație, ambianță, umbre, căldură, zone luminoase. Cu alte cuvinte optimizez acel material vizual asupra căruia îmi dedic timpul și plăcerea de a o face. Mereu, e musai să ofer atenție riguroasă detaliilor prin intermediul la: structură și conturare. Prin câteva mișcări, fiecare fotografie prinde mai multă claritate și detaliere.

Prin mici trucuri, șterg mici obiecte care ar putea eroda atenția acordată subiectului principal(o crăpătură, un colț de la o altă clădire, o pasăre, etc), însă recunosc că o fac foarte rar, doar din necesitate ca ochiul uman să nu fie distras de alte detalii. Ceea ce urmează deja este la atitudinea fiecăruia. Cu ușurință, se poate jongla cu caracteristici care să ofere încețoșare, să transforme fotografia în alb negru, să-i ofere aspect vechi, sau să o rotești sau înclini în orice direcție.

În cazul în care sunteți amator de a edita propriile selfie-uri, aplicația pune la dispoziție diverși parametri care pot să vă evidențieze ochii, chipul, să lumineze sau întunece tenul, etc. Sincer să fiu, evit aceste funcții pe motiv că nu le folosesc. Nu mă regăsesc în ceea ce pot oferi ele și nu am nici o problemă cu alte persoane care retușează mici aspecte ale înfățișării lor, atât timp cât este în limita bunului simț.

Există momente în care nu trec fotografiile prin intermediul aplicației și a funcțiilor pe care le propune și mereu sesizez diferența. Acea diferență care face diferența. Trăind o relație strânsă cu fotografia, îmi doresc să fie totul ”perfect” deși știu că perfecțiunea obosește, plictisește și nu stimulează către creștere continuă. În pofida acestui fapt optez pe maximizarea ideii pe care o poate transmite o fotografie ”ajutând-o”. Prin un pic de saturație, și mai puțină ambianță, mai mult contrast și puțină de tot luminozitate.

Îmi crește inima când văd că fotografie nu devine doar ”mai frumoasă”, ci oferă un mix de simțuri mult mai divers, mai amplu, mai seducător și mai complex. Iar în cele din urmă dă naștere la idei, la zâmbete, la întrebări și la dorințe de a găsi răpunsuri sau de a nu le găsi.

Deseori mă întreb: câtă fotografie poate fi prea multă? Până acum, nu am reușit să găsesc răspunsul, dar simt că sunt suficient de aproape. Am nevoie doar de câteva vieți și o dragoste enormă pentru fotografie. Ah da, ultima deja o am.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *